Deşi este o leziune rară, chistul timic cervical trebuie luat în consideraţie în contextul diagnosticului diferenţial al formaţiunilor tumorale laterocervicale la copil. Prezentarea unui caz cu acest diagnostic, precum şi discuţii privind această patologie fac subiectul articolului semnat de dl prof. dr. Alexandru Bucur şi colaboratorii săi. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Boala psihică clasificată iniţial ca demenţă precoce a fost ulterior rebotezată de psihiatrul elveţian Eugen Bleuler: schizofrenie. Cu toate acestea, se pare că nu avem de-a face cu afecţiuni psihice identice, pentru că prima este dominată de un proces deteriorativ, în timp ce a doua este o „spargere“ a minţii. Comentariile pe această temă sunt centrate pe două cazuri clinice, prezentate de dl dr. Alexandru Trifan la rubrica Portrete fiziognomice. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    De la un factor de decizie din Colegiul Medicilor am aflat de o situaţie alarmantă, consemnată tot mai des: majoritatea reclamaţiilor depuse la acest for sunt scrise într-un limbaj medical avansat, de specialitate, cu diagnostice precise, descrieri detaliate, care dovedesc că doctorii au ajuns să se reclame între ei... Greşeli medicale există în întreaga lume, însă niciodată în ţările care consideră că au o medicină respectabilă nu se ajunge la astfel de fenomene. Incidentele, complicaţiile sunt acceptate pentru fiecare tratament medical sau chirurgical. De aici până la a-ţi acuza colegul şi a furniza familiei date compromiţătoare este un pas extrem de grav, cu rezonanţă în întreaga castă medicală. (...)

   Dezvoltarea limbajului presupune atât delimitarea funcţiilor anatomice reprezentate în lobul frontal pentru execuţie, cât şi a celor trei lobi (parietal, temporal şi occipital) pentru funcţiile de fluenţă verbală, semantică şi exprimare grafică sau kinestezică. Aceasta a fost posibil prin apariţia unei reţele neuronale care leagă între ele toate aceste zone şi a cărei afectare poate determina diferite tipuri de afazie.

   Deosebit de utilă pentru practicieni, monografia „Afazia“, având-o ca autoare pe dna dr. Adriana Dulămea, este prezentată de dl prof. dr. Alexandru Şerbănescu. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Şcoala franceză de psihiatrie a dus melancolia pe culmi de glorie până în ultimele decenii. Succesul termenului a fost atât de mare încât a fost adoptat şi de romancieri şi în cele din urmă de limbajul cotidian – este adevărat, nu cu ale sale conotaţii alienante, ci exprimând o tristeţe existenţială. Ultimele „prelungiri de serviciu“ au fost menţinute în tratate cunoscute cum sunt, în Franţa, cel al prof. dr. Henry Ey şi, în ţara noastră, al prof. dr. Aurel Romilă. Dar specialiştii de peste ocean, venind cu rapiditate din urmă, au omis din categoria bolilor psihice, în ultimele ediţii ale DSM, melancolia, pensionând-o şi asigurându-i un loc de retragere ca specificant al depresiei majore. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Beneficiind de investigaţii imagistice moderne, dnii prof. dr. A. V. Ciurea şi dr. A. Giovani prezintă dificultăţile operatorii ridicate de un interesant caz de anevrism rupt de arteră oftalmică stângă, asociat cu hipoplazia arterei carotide interne drepte. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Adolescenţa „la prelungiri“ este perioada vieţii care pune în cel mai înalt grad la încercare „flerul“ practicianului, în departajarea tulburărilor mintale de vârtejul firesc şi necesar al evoluţiei către maturitate. Diferenţierea normalului de patologic este dificilă, greşeli putându-se face în plus ori în minus adică psihiatrizare ori neglijare. Un caz ilustrativ prezintă dl dr. Alexandru Trifan la rubrica Portrete fiziognomice. (...)